Istoric Comună

Alexandru Ioan Cuza în calitate de comună ( include Kogălniceni)

     
     Totul a început în anul 1569 ( mai exact 18 ianuarie ) când Bogdan-Vodă, nepotul lui Alexandru Lăpușneanu a scris un document despre satul Șcheuleț (viitorul Cuza Vodă, ca mai apoi Alexandru Ioan Cuza).

Despre acest sat se mai știe că a aparținut pe la 1756, împreună cu moșiile înconjurătoare Episcopiei de Roman.

     Șcheulețul era un sat mai-mereu inundat, ceea cea a dus la strămutarea acestuia într-o zonă mai puțin frecventată de inundații pe data de 16 noiembrie 1878. În anul 1888 când a fost tipărit Marele Dicționar Geografic al Romîniei, comuna actuală era formată numai din satele Cuza Vodă (actualul Alexandru Ioan Cuza) și Cogălniceanu   (actualul Kogălniceni). Tot în acest an (1888) populația comunei era de numai 790 de locuitori, ce trăiau în 210 case. Din totalul de 790 de locuitori, doar 38 de persoane știau să citească și să scrie. În sat se aflau 1006 de vaci mari, așa numitele ”cornute”. În anul școlar 1886-1887, din totalul de 32 de copii înscriși la școală, doar 18 elevi au frecventat-o. Comuna ținea de circumscripția fiscală Heleșteni, astfel încât venitul anual era de 2963,70 lei, iar cheltuielile de 2709 lei.

     Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei vecine, și anume Șcheia, și trecerea acesteia ( comuna era alcătuită din satele: Cucova, Fărcășeni și Șcheia , cu un total de 1432 de locuitori) la comuna Cuza Vodă, care avea în acel timp în alcătuirea sa și satul Volintirești, preluat de la comuna Heleșteni.

     În anul 1950 comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău , treptat aceasta și-a schimbat numele în Alexandru Ioan Cuza. În anul 1968 aceasta a trecut la județul Iași, iar satele Cucova și Fărcășeni au trecut la comuna Heleșteni.